Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-522-910-5
- Producator: Editura Hamangiu
-
Rating:
EXTRAS:
Capitolul I.
Instanţă prevăzută de lege
1. Cauză judecată de o instanţă specială ce a respectat exigenţele dreptului de acces la justiţie [cauza Fruni c. Slovaciei, Hotărârea din 21 iunie 2011 (Secţia a III-a) (cererea nr. 8014/07)]
În anul 2002, reclamantul, care fusese preşedintele a numeroase instituţii financiare ce aveau ca obiect de activitate administrarea banilor particularilor, a fost arestat sub suspiciunea comiterii de fraudă şi alte fapte ilegale. A fost judecat în stare de arest şi cererile sale repetate de eliberare au fost respinse pentru motivul gravităţii infracţiunii, al riscului sustragerii reclamantului de la judecată şi al numărului mare de probe pe care acesta le-ar putea influenţa.
În anul 2005 s-a decis judecarea lui de către o instanţă regională ce avea atribuţiile unei Curţi speciale (aceste instanţe au fost înfiinţate pentru a judeca infracţiunile de corupţie şi criminalitate organizată săvârşite de către funcţionari publici). Reclamantul nu a avut succes în contestarea competenţei respectivei instanţe, astfel că în anul 2007 a fost condamnat pentru fraudă financiară şi asociere în scopul săvârşirii de infracţiuni.
În recurs, reclamantul a susţinut, inter alia, că instanţa specială nu este una constituţională şi procesul său nu a fost unul echitabil. Secţia specială a Curţii Supreme a respins recursul, iar Curtea Constituţională a declarat excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, din moment ce în decizia instanţei nu a intervenit arbitrariul. Cu toate acestea, s-a decis că funcţionarea instanţelor speciale este neconstituţională, însă acest fapt nu îi dă reclamantului dreptul de rejudecare a cauzei.
Art. 6 parag. 1. Noţiunea „prevăzut de lege” are menirea de a asigura faptul că organizarea judiciară într-o societate democratică nu depinde de voinţa executivului, însă a fost instituită prin lege de către Parlament. Competenţa şi jurisdicţia Instanţei speciale şi a Secţiei speciale din cadrul Curţii Supreme au fost prevăzute şi determinate de legislaţia adoptată în anul 2003 şi procedura de jude-2 Dreptul de acces la o instanţă cată în faţa acestor instanţe a fost prevăzută de Codul de procedură penală. Motivul pentru care Curtea Constituţională a decis că prevederile legale ce reglementau funcţionarea Curţii speciale sunt neconstituţionale pare să fie unul ce ţine de rolul conceptual şi statutul în cadrul sistemului constituţional şi judiciar slovac, mai mult decât independenţa şi calitatea ca organism judiciar. Acest lucru explică de ce Curtea Constituţională a statuat că decizia finală în cauza reclamantului nu este afectată de decizia subsecventă de neconstituţionalitate a prevederilor ce stau la baza constituirii respectivei instanţe. În această situaţie, Curtea nu a văzut niciun motiv pentru care cele două instanţe contestate de reclamant să nu fie instanţe „prevăzute de lege”.
Mai multe decât atât, nici art. 6 din Convenţie şi nici prevederile vreunei alte convenţii nu impun statelor concepte teoretice constituţionale cu privire la măsura în care poate să intervină puterea. De fiecare dată întrebarea este aceea dacă exigenţele Convenţiei au fost sau nu satisfăcute. În legătură cu acest aspect, Curtea a observat că judecătorii Curţii speciale şi cei ai Secţiei speciale din cadrul Curţii Supreme sunt judecători de profesie, fără un mandat limitat în timp şi care se bucură de acelaşi statut ca orice alţi judecători din Slovacia. Aceştia ar fi putut fi contestaţi în cazul în care nu ar fi îndeplinit anumite criterii de securitate, dar acest lucru pare să nu se fi întâmplat niciodată şi, oricum, într-o atare situaţie, reclamantul ar fi putut uza de o cale extraordinară de atac.
Decizia Curţii Speciale a făcut obiectul controlului Curţii Supreme şi ambele instanţe au fost supuse controlului constituţional.
În concluzie, Curtea a decis că nu există niciun indiciu care să ducă la concluzia că cele două instanţe care au judecat cauza reclamantului nu ar fi fost independente, astfel încât art. 6 parag. 1 nu a fost încălcat.
EXTRAS:
Cuprins
Capitolul I. Instanţă prevăzută de lege
1. Cauză judecată de o instanţă specială ce a respectat exigenţele dreptului de acces la justiţie [cauza Fruni c. Slovaciei, Hotărârea din 21 iunie 2011 (Secţia a III-a) (cererea nr. 8014/07)]
2. Instanţă prevăzută de lege. Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie [cauza Jorgic c. Germaniei, Hotărârea din 12 iulie 2007 (Secţia a V-a) (cererea nr. 74613/01)]
Capitolul al II-lea. Caracterul efectiv al accesului la justiţie
§1. Refuzul examinării unei acţiuni în faţa instanţei
3. Imposibilitatea de a contesta o contravenţie rutieră după plata pe loc a amenzii aferente [cauzele Célice c. Franţei şi Josseaume c. Franţei, Hotărârile din 8 martie 2012 (Secţia a V-a) (cererile nr. 14166/09 şi nr. 39243/10)]
4. Accesul la justiţie încălcat în cauze privind săvârşirea unor contravenţii rutiere [cauza Cadène c. Franţei, Hotărârea din 8 martie 2012 (Secţia a V-a) (cererea nr. 12039/08)]
5. Declinarea competenţei în favoarea unei instanţe dintr-o altă ţară. Lezarea dreptului de acces la justiţie [cauza Zylkov c. Rusiei, Hotărârea din 21 iunie 2011 (Secţia I) (cererea nr. 5613/04)]
6. Imposibilitatea unui funcţionar de a contesta în faţa instanţei o decizie de concediere nemotivată [cauza K.M.C. c. Ungariei, Hotărârea din 10 iulie 2012 (Secţia a II-a) (cererea nr. 19554/11)]
7. Dreptul de acces la o instanţă pentru a solicita o indemnizaţie pentru persecuţiile naziste [cauza Woś c. Poloniei, Hotărârea din 8 iunie 2006 (Secţia a IV-a) (cererea nr. 22860/02)]
8. Absenţa unui control jurisdicţional al unei decizii prin care s-a respins cererea de acordare a unei indemnizaţii unui deportat din cel de-al Doilea Război Mondial şi fiicei unui altuia [cauzele Kadłuczka c. Poloniei şi Krosta c. Poloniei, Hotărârile din 2 februarie 2010 (Secţia a IV-a) (cererile nr. 31438/06 şi nr. 36137/04)]
9. Inadmisibilitatea unui apel. Privarea de dreptul de acces la o instanţă [cauza Chatellier c. Franţei, Hotărârea din 31 martie 2011 (Secţia a V-a) (cererea nr. 34658/07)]
10. Imposibilitatea deţinuţilor de a contesta măsura instituirii unui regim celular de maximă siguranţă [cauza Stegărescu şi Bahrin c. Portugaliei, Hotărârea din 6 aprilie 2010 (Secţia a II-a) (cererea nr. 46194/06)]
11. Respingerea repetată a cererilor de învoire din penitenciar de către consiliul închisorii, fără posibilitatea unui control judiciar ulterior [cauza Boulois c. Luxemburgului, Hotărârea din 3 aprilie 2012 (Marea Cameră) (cererea nr. 37575/04)]
12. Lipsa posibilităţii de a ataca decretul care impune un regim special de detenţie [cauza Enea c. Italiei, Hotărârea din 17 septembrie 2009 (Marea Cameră) (cererea nr. 74912/01)]
13. Dreptul de a contesta o decizie dată de un organ administrativ-jurisdicţional prin care persoana în cauză a fost exclusă dintr-un program pentru ocuparea forţei de muncă [cauza Mendel c. Suediei, Hotărârea din 7 aprilie 2009 (Secţia a III-a) (cererea nr. 28426/06)]
14. Imposibilitatea de a contesta valabilitatea operaţiunilor de percheziţie şi de confiscare efectuate de către autorităţile fiscale [cauza Ravon şi alţii c. Franţei, Hotărârea din 21 februarie 2008 (Secţia a III-a) (cererea nr. 18497/03)]
15. Restricţionarea discriminatorie a dreptului de acces la justiţie al Bisericii greco-catolice într-un conflict cu Biserica ortodoxă [cauza Parohia Greco-catolicăCuprins VII Sâmbăta Bihor c. României, Hotărârea din 12 ianuarie 2010 (Secţia a III-a) (cererea nr. 48107/99)]
16. Limitarea accesului la justiţie prin refuzul de acces la eventuale probe [cauza K.H. şi alţii c. Slovaciei, Hotărârea din 28 aprilie 2009 (Secţia a IV-a) (cererea n r. 32881/04)]
17. Accesul la justiţie al persoanelor incapabile [cauza Stanev c. Bulgariei, Hotărârea din 17 ianuarie 2012 (Marea Cameră) (cererea nr. 36760/06)]
18. Imposibilitatea de a accesa sau de a asigura rectificarea datelor personale în baza de date Schengen [cauza Dalea c. Franţei, Decizia din 2 februarie 2010 (Secţia a V-a) (cererea nr. 964/07)]
§2. Obligaţia de a pune în executare hotărârile judecătoreşti
19. Neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti, o problemă repetată în Albania [cauzele Driza c. Albaniei şi Ramadhi şi alţii c. Albaniei, Hotărârile din 13 noiembrie 2007 (Secţia a IV-a) (cererile nr. 33771/02 şi nr. 38222/02)]
20. Neexecutarea unei decizii de închidere a unei uzine construite ilegal [cauza Apanasewicz c. Poloniei, Hotărârea din 3 mai 2011 (Secţia a IV-a) (cererea nr. 6854/07)]
21. Procedura retrocedării imobilelor naţionalizate. Probleme de acces la justiţie din prisma executării hotărârilor definitive [cauza Faimblat c. României, Hotărârea din 13 ianuarie 2009 (Secţia a III-a) (cererea nr. 23066/02)]
22. Măsuri luate de Franţa pentru punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti poloneze. Insuficienţa acestora [cauza Romańczyk c. Franţei, Hotărârea din 18 noiembrie 2010 (Secţia a V-a) (cererea nr. 7618/05)]
23. Refuzul poliţiei de a acorda sprijin pentru punerea în executare a unui ordin de evacuare [cauza Société Cofinfo c. Franţei, Decizia din 12 octombrie 2010 (Secţia a V-a) (cererea nr. 23516/08)]
24. Hotărâre definitivă nepusă în executare. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Karanović c. Bosniei şi Herţegovinei, Hotărârea din 20 noiembrie 2007 (Secţia a IV-a) (cererea nr. 39462/03)]
25. Neexecutarea unei hotărâri definitive şi judecarea cauzei de către un judecător ce nu a fost imparţial. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Hirschhorn c. României, Hotărârea din 26 iulie 2007 (Secţia a III-a) (cererea nr. 29294/02)]
26. Neexecutarea, respectiv executarea întârziată a hotărârilor judecătoreşti definitive [cauza Burdov c. Rusiei (nr. 2), Hotărârea din 15 ianuarie 2009 (Secţia I) (cererea nr. 33509/04)]
§3. Obligaţia ca litigiul să fie rezolvat de o instanţă de judecată
27. Retroactivitatea legii. Soluţionarea unor litigii datorită unei intervenţii legislative care nu era necesară din punct de vedere al interesului general [cauzele Arnolin şi alţi 24 c. Franţei şi Aubert şi alţi 8 c. Franţei, Hotărârile din 9 ianuarie 2007 (Secţia a II-a) (cererile nr. 20127/03 ş.a. şi nr. 31501/03 ş.a.)]
28. Transferul unui condamnat străin în ţara de origine, sub imperiul prevederilor Convenţiei pentru transferul persoanelor condamnate. Asigurări date de procuror privind aplicabilitatea unor dispoziţii din această Convenţie [cauza Buijen c. Germaniei, Hotărârea din 1 aprilie 2010 (Secţia a V-a) (cererea nr. 27804/05)]
29. Imposibilitatea de a oferi o soluţie finală unui recurs din cauza egalităţii de voturi [cauza Marini c. Albaniei, Hotărârea din 18 decembrie 2007 (Secţia a IV-a) (cererea nr. 3738/02)]
30. Decizie a preşedintelui instanţei care, acţionând în baza funcţiei administrative, a redistribuit dosarele pentru a pronunţa hotărârea judecătorească într-o anumită cauză [cauza DMD Group, a.s. c. Slovaciei, Hotărârea din 5 octombrie 2010 (Secţia a IV-a) (cererea nr. 19334/03)]
31. Imposibilitatea instanţelor judecătoreşti naţionale de a regla rata amenzii administrative stabilite prin lege [cauza Segame SA c. Franţei, Hotărârea din 7 iunie 2012 (Secţia a V-a) (cererea nr. 4837/06)]
Capitolul al III-lea. Caracterul real al accesului la justiţie
§1. Lipsa de uniformitate a jurisprudenţei
32. Aplicarea retroactivă, într-o cauză aflată pe rol, a unei modificări în sens invers a jurisprudenţei. Inexistenţa încălcării dreptului de acces la justiţie [cauza Legrand c. Franţei, Hotărârea din 26 mai 2011 (Secţia a V-a) (cererea nr. 23228/08)]
33. Conflictul din jurisprudenţă care rezultă din hotărârile Curţii Supreme [cauza Schwarzkopf şi Taussik c. Republicii Cehe, Decizia din 2 decembrie 2008 (Secţia a V-a) (cererea nr. 42162/02)]
34. Divergenţe în jurisprudenţă între instanţe separate şi autonome ierarhic [cauza Nejdet Şahin şi Perihan Şahin c. Turciei, Hotărârea din 20 octombrie 2011 (Marea Cameră) (cererea nr. 13279/05)]
35. Hotărâre definitivă dată într-un interval scurt de timp înainte ca un conflict privind interpretarea unitară a legii să fie soluţionat de către Înalta Curte [cauza Albu şi alţii c. României, Hotărârea din 10 mai 2012 (Secţia a III-a) (cererea nr. 34796/09)]
36. Diferenţe profunde şi persistente în interpretarea dispoziţiilor legale de către o instanţă supremă [cauza Iordan Iordanov şi alţii c. Bulgariei, Hotărârea din 2 iulie 2009 (Secţia a V-a) (cererea nr. 23530/02)]
37. Decizii contradictorii ale unei instanţe supreme. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza X Dreptul de acces la o instanţă Beian c. României (nr. 1), Hotărârea din 6 decembrie 2007 (Secţia a III-a) (cererea nr. 30658/05)]
38. Opinii contradictorii ale Curţii Constituţionale relativ la introducerea unui recurs constituţional. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Vodárenská akciová společnost, a.s. c. Republicii Cehe, Hotărârea din 24 februarie 2004 (Secţia a II-a) (cererea nr. 73577/01)]
39. Inconsecvenţă în soluţionarea cererilor formulate de persoane aflate în situaţii similare [cauza Ştefănică şi alţii c. României, Hotărârea din 2 noiembrie 2010 (Secţia a III-a) (cererea nr. 38155/02)]
40. Schimbare de jurisprudenţă într-o cauză civilă [cauza Unédic c. Franţei, Hotărârea din 18 decembrie 2008 (Secţia a V-a) (cererea nr. 20153/04)]
§2. Securitatea raporturilor juridice civile
41. Interferenţă legislativă retroactivă într-un litigiu între părţi private [cauza Arras şi alţii c. Italiei, Hotărârea din 14 februarie 2012 (Secţia a II-a) (cererea nr. 17972/07)]
42. Imobile trecute în proprietatea statului. Anularea unei decizii definitive prin care se recunoştea titlul de proprietate asupra imobilelor înainte de naţionalizare. Încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice [cauza Brumărescu c. României, Hotărârea din 28 octombrie 1999 (Marea Cameră) (cererea nr. 28342/95)]
43. Casarea de decizii cu caracter obligatoriu şi executoriu de către Curtea Comercială Supremă [cauza OOO Link Oil SPB c. Rusiei, Decizia din 25 iunie 2009 (Secţia I) (cererea nr. 42600/05)]
44. Proceduri penale după moartea acuzatului. Încălcarea dreptului văduvei la un proces echitabil [cauza Grădinar c. Moldovei, Hotărârea din 8 aprilie 2008 (Secţia a IV-a) (cererea nr. 7170/02)]
45. Casarea unei hotărâri penale definitive, ca efect al admiterii unei căi extraordinare de atac [cauza Lenskaya c. Rusiei, Hotărârea din 29 ianuarie 2009 (Secţia I) (cererea nr. 28730/03)]
46. Imposibilitatea acţionarilor minoritari de a contesta o hotărâre de lichidare în instanţă, după înregistrarea ei în registrul comerţului [cauza Kohlhofer şi Minarik c. Republicii Cehe, Hotărârea din 15 octombrie 2009 (Secţia a V-a) (cererile nr. 32921/03, nr. 28464/04 şi nr. 5344/05)]
§3. Dreptul de a fi prezent la propriul proces
47. Dreptul de acces la un tribunal împiedicat de eşecul comunicării unei decizii judecătoreşti [cauza Davran c. Turciei, Hotărârea din 3 noiembrie 2009 (Secţia a II-a) (cererea nr. 18342/03)]
48. Militar bolnav din cauza condiţiilor din timpul serviciului, privat de dreptul său de acces la justiţie [cauza Eşref Çakmak c. Turciei, Hotărârea din 15 februarie 2011 (Secţia a II-a) (cererea nr. 3494/05)]
49. Pretinsa lipsă de acces la justiţie pentru o persoană cu dizabilităţi fizice [cauza Farcaş c. României, Decizia din 14 septembrie 2010 (Secţia a III-a) (cererea nr. 32596/04)]
50. Necitarea acuzatului sau a apărătorului său la termenul de judecată a recursului [cauza Maksimov c. Azerbaidjanului, Hotărârea din 8 octombrie 2009 (Secţia I) (cererea nr. 38228/05)]
§4. Obligaţia de a examina susţinerile părţilor
51. Refuzul Curţii Europene de Justiţie de a permite asociaţiei pârâte să răspundă la concluziile Avocatului General în cadrul acţiunii preliminare. Răsturnarea prezumţiei protecţiei echivalente a drepturilor omului în cadrul Uniunii Europene [cauza Cooperatieve Producentenorganisatie van de Nederlandse Kokkelvisserij U.A. c. Olandei, Decizia din 20 ianuarie 2009 (Secţia a III-a) (cererea nr. 13645/05)]
52. Refuzul de a examina motivele de apel [cauza Dunayev c. Rusiei, Hotărârea din 24 mai 2007 (Secţia I) (cererea nr. 70142/01)]
53. Organizarea unei manifestaţii pacifiste. Examenul de constituţionalitate al Curţii Constituţionale nu reprezintă un control juridic în sensul Convenţiei [cauza Štefanec c. Republicii Cehe, Hotărârea din 18 iulie 2006 (Secţia a II-a) (cererea nr. 75615/01)]
§5. Formalismul excesiv
54. Privarea unei femei cu dizabilităţi de dreptul său de a declara apel. Formalismul procedural excesiv al instanţelor franceze [cauza Poirot c. Franţei, Hotărârea din 15 decembrie 2011 (Secţia a V-a) (cererea nr. 29938/07)] _
55. Respingerea unui recurs în casaţie din motive excesiv de formaliste [cauza Nunes Guerreiro c. Luxemburgului, Hotărârea din 5 noiembrie 2009 (Secţia I) (cererea nr. 33094/07)]
56. Refuzul instanţelor interne de a înregistra acţiunile trimise pe cale electronică. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Lawyer Partners, a.s. c. Slovaciei, Hotărârea din 16 iunie 2009 (Secţia a IV-a) (cererile nr. 54252/07, nr. 3274/08, nr. 3377/08, nr. 3505/08, nr. 3526/08, nr. 3741/08, nr. 3786/08, nr. 3807/08, nr. 3824/08, nr. 15055/08, nr. 29548/08, nr. 29551/08, nr. 29552/08, nr. 29555/08, nr. 29557/08)]
57. Lezarea dreptului de acces la justiţie şi a libertăţii de expresie a unei companii mass-media [cauza RTBF c. Belgiei, Hotărârea din 29 martie 2011 (Secţia a II-a) (cererea nr. 50084/06)]
58. Apel respins în mod eronat din cauza unei interpretări greşite a normelor legale [cauza Mercieca şi alţii c. Maltei, Hotărârea din 14 iunie 2011 (Secţia a IV-a) (cererea nr. 21974/07)]
59. Impunerea unor condiţii formale pentru dobândirea capacităţii juridice de către asociaţi [cauza Ligue du monde islamique et Organisation islamique mondiale du secours islamique c. Franţei, Hotărârea din 15 ianuarie 2009 (Secţia a V-a) (cererea nr. 36497/05)]
60. Respingerea cererii de anulare a unei autorizaţii de construire, introdusă de o asociaţie non-profit. Încălcarea dispoziţiilor Convenţiei [cauza L’Erablière A.S.B.L. c. Belgiei, Hotărârea din 24 februarie 2009 (Secţia a II-a) (cererea nr. 49230/07)]
61. Formalismul excesiv al Curţii de Casaţie. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Dattel c. Luxemburgului (nr. 2), Hotărârea din 30 iulie 2009 (Secţia I) (cererea nr. 18522/06)]
62. Fotografii făcute unui nou-născut fără consimţământul părinţilor. Respingerea recursului introdus, pe motiv că era vag formulat. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Reklos şi Davourlis c. Greciei, Hotărârea din 15 ianuarie 2009 (Secţia I) (cererea nr. 1234/05)]
Capitolul al IV-lea. Limitarea accesului la justiţie
§1. Existenţa unor imunităţi
63. Respingerea acţiunii în răspundere civilă delictuală a familiilor unor persoane decedate în timpul conflictului din Kosovo, ca urmare a bombardamentelor [cauza Markovic şi alţii c. Italiei, Hotărârea din 14 decembrie 2006 (Marea Cameră) (cererea nr. 1398/03)]
64. Imunitatea statului într-un proces privind despăgubiri în urma muncii forţate [cauza Grosz c. Franţei, Decizia din 16 iunie 2009 (Secţia a V-a) (cererea nr. 14717/06)]
65. Refuzul instanţelor interne de a recunoaşte că notificarea unui stat străin s-a făcut în conformitate cu normele dreptului internaţional cutumiar. Încălcarea prevederilor Convenţiei [cauza Wallishauser c. Austriei, Hotărârea din 17 iulie 2012 (Secţia I) (cererea nr. 156/04)]
66. Nerecunoaşterea dreptului de a introduce o acţiune în răspundere civilă delictuală împotriva Coroanei pentru prejudicii cauzate în timpul experimentelor cu gaze toxice făcute de armată [cauza Roche c. Regatului Unit, Hotărârea din 19 octombrie 2005 (Marea Cameră) (cererea nr. 32555/96)]
67. Refuzul parlamentului de a ridica imunitatea parlamentară a unui deputat. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Tsalkitzis c. Greciei, Hotărârea din 16 noiembrie 2006 (Secţia I) (cererea nr. 11801/04)]
68. Imunitatea de jurisdicţie a organizaţiilor internaţionale. Consecinţe asupra dreptului de acces la justiţie [cauzele Waite şi Kennedy c. Germaniei şi Beer şi Regan c. Germaniei, Hotărârile din 18 februarie 1999 (Marea Cameră) (cererile nr. 26083/94 şi nr. 28934/95)]
69. Refuzul instanţelor italiene de a se pronunţa cu privire la un conflict internaţional de muncă [cauza Guadagnino c. Italiei şi Franţei, Hotărârea din 18 ianuarie 2011 (Secţia a II-a) (cererea nr. 2555/03)]
70. Recunoaşterea imunităţii unui deputat pentru declaraţii care nu au legătură cu activitatea sa parlamentară [cauza C.G.I.L. şi Cofferati c. Italiei, Hotărârea din 24 februarie 2009 (Secţia a II-a) (cererea nr. 46967/07)]
71. Suspendarea procesului penal din cauza imunităţii parlamentare [cauza Kart c. Turciei, Hotărârea din 3 decembrie 2009 (Marea Cameră) (cererea nr. 8917/05)]
72. Imunitate parlamentară. Împiedicarea accesului la justiţie [cauza Patrono, Cascini şi Stefanelli c. Italiei, Hotărârea din 20 aprilie 2006 (Secţia I) (cererea nr. 10180/04)]
73. Încălcarea Convenţiei prin refuzul autorităţilor lituaniene de a judeca un caz de hărţuire sexuală a unei angajate a Ambasadei Poloniei la Vilnius [cauza Cudak c. Lituaniei, Hotărârea din Cuprins XV 23 martie 2010 (Marea Cameră) (cererea nr. 15869/02)]
74. Imposibilitatea unui contabil al Ambasadei statului Kuweit la Paris de a contesta decizia de concediere. Încălcarea dispoziţiilor Convenţiei [cauza Sabeh El Leil c. Franţei, Hotărârea din 29 iunie 2011 (Marea Cameră) (cererea nr. 34869/05)]
75. Imunitatea membrilor Comisiei Serviciului Judiciar în privinţa opiniilor exprimate în timpul exercitării atribuţiilor [cauza Esposito c. Italiei, Decizia din 5 aprilie 2007 (Secţia a III-a) (cererea nr. 34971/02)]
§2. Costurile financiare ale procedurii
76. Fixarea taxei judiciare de timbru prin raportare la cuantumul total al creanţei solicitate în cadrul procedurii insolvenţei [cauza Urbanek c. Austriei, Hotărârea din 9 decembrie 2010 (Secţia I) (cererea nr. 35123/05)]
77. Obligarea la plata cheltuielilor de judecată calculate ca un procent fix din oricare dintre pretenţii [cauza Stankov c. Bulgariei, Hotărârea din 12 iulie 2007 (Secţia a V-a) (cererea nr. 68490/01)]
78. Rezident ilegal. Respingerea cererii de ajutor public judiciar în vederea introducerii unei acţiuni în contestarea paternităţii [cauza Anakomba Yula c. Belgiei, Hotărârea din 10 martie 2009 (Secţia a II-a) (cererea nr. 45413/07)]
79. Refuzul de a acorda asistenţă judiciară persoanei care se află în imposibilitate de plată [cauza Bakan c. Turciei, Hotărârea din 12 iunie 2007 (Secţia a II-a) (cererea nr. 50939/99)]
80. Impunerea unor taxe judiciare excesive şi refuzul de a acorda asistenţă publică judiciară pentru o persoană fără venituri [cauza Mehmet şi Suna Yiğit c. Turciei, Hotărârea din 17 iulie 2007 (Secţia a II-a) (cererea nr. 52658/99)]
81. Obligarea unei părţi la plata cheltuielilor de judecată [cauza Collectif national d’information et d’opposition à l’usine Melox – Collectif stop Melox et Mox c. Franţei, Hotărârea din 12 iunie 2007 (Secţia a II-a) (cererea nr. 75218/01)]
§3. Limitarea în timp a dreptului de a sesiza o instanţă
82. Aplicarea rigidă a termenelor de prescripţie. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Stagno c. Belgiei, Hotărârea din 7 iulie 2009 (Secţia a II-a) (cererea nr. 1062/07)]
83. „Afacerea Camarade” privitoare la moartea primului-ministru şi a ministrului apărării într-un accident de avion. Instanţele portugheze nu au fost neglijente [cauza Lacerda Gouveia şi alţii c. Portugaliei, Hotărârea din 1 martie 2011 (Secţia a II-a) (cererea nr. 11868/07)]
84. Lipsa informării reclamanţilor de către instanţă cu privire la curgerea unui nou termen de prescripţie după ce avocaţii lor din oficiu au refuzat să îi asiste [cauzele Kulikowski c. Poloniei şi Antonicelli c. Poloniei, Hotărârile din 19 mai 2009 (Secţia a IV-a) (cererile nr. 18353/03 şi nr. 2815/05)]
§4. Obligaţia de a fi reprezentat de avocat la procedurile din recurs
85. Refuzul avocatului numit din oficiu de a acorda asistenţă juridică pe motiv că nu există şanse de câştig [cauzele Staroszczyk c. Poloniei şi Siałkowska c. Poloniei, Hotărârile din 22 martie 2007 (Secţia I) (cererile nr. 59519/00 şi nr. 8932/05)]
§5. Alte limitări
86. Contestarea condiţiei plăţii în avans a amenzii [cauza Schneider c. Franţei, Decizia din 30 iunie 2009 (Secţia a V-a) (cererea nr. 49852/06)]
87. Obligarea unei persoane de a recurge la arbitraj pentru soluţionarea unei cereri, ca urmare a unei convenţii încheiate de terţi [cauza Suda c. Republicii Cuprins XVII Cehe, Hotărârea din 28 octombrie 2010 (Secţia a V-a) (cererea nr. 1643/06)]
88. Decăderea din dreptul de recurs a unei persoane care nu s-a predat autorităţilor şi nici nu a primit dispensă de la acestea înainte ca hotărârea de condamnare să rămână definitivă [cauza Morel c. Franţei (nr. 2), Hotărârea din 12 februarie 2004 (Secţia a III-a) (cererea nr. 43284/98)]
89. Disfuncţionalitatea instanţelor cecene pe perioada unei operaţiuni antiteroriste. Încălcarea dreptului de acces la justiţie [cauza Khamidov c. Rusiei, Hotărârea din 15 noiembrie 2007 (Secţia a V-a) (cererea nr. 72118/01)]
90. Judecător al unei curţi de apel, care a examinat temeiurile unui apel şi admisibilitatea casării hotărârii instanţei respective [cauza Warsicka c. Poloniei, Hotărârea din 16 ianuarie 2007 (Secţia a IV-a) (cererea nr. 2065/03)]
91. Imposibilitatea unui manager şi a singurului acţionar al unei companii de a contesta un ordin de lichidare [cauza Arma c. Franţei, Hotărârea din 8 martie 2007 (Secţia a III-a) (cererea nr. 23241/04)]
92. Aplicarea unor amenzi de către instanţele judecătoreşti pentru exercitarea abuzivă a unei căi de atac [cauza Toyaksi şi alţii c. Turciei, Decizia din 20 octombrie 2010 (Secţia a II-a) (cererile nr. 43569/08, nr. 5801/09, nr. 19732/09 şi nr. 20119/09)]
Index
| Titlul cartii: | Dreptul de acces la o instanta. Jurisprudenta C.E.D.O. |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Coordonator: Radu Chirita, Ioana Seuche, Roxana Maris, Otilia Bordea, Bianca Pantea, Romina Florina David, Alina Gaje, Mircea Farcau |
| Editura: | Hamangiu |
| Data aparitiei: | 4 Dec. 2012 |
| Numar de pagini: | 192 |
| ISBN: | 978-606-522-910-5 |
| Tip coperta: | Carte brosata |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 25 |
| Formatul de livrare: | Carte tiparita |
by , 05 Dec 2012
Seria consacrata jurisprudentei C.E.D.O. continua cu prezentarea dreptului de acces la o instanta, garantat de art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului. Cele aproape 100 de hotarari si decizii selectate si care formeaza in principal jurisprudenta ultimilor 5 ani au adus modificari importante ale jurisprudentei anterioare, atat in ceea ce priveste dreptul de acces propriu-zis la justitie, cat si referitor la securitatea raporturilor juridice. Este greu de stabilit daca noua orientare a Curtii de la Strasbourg reprezinta un progres sau un regres fata de cea anterioara, insa modificarile sunt vizibile si importante. In acest context, speram ca lucrarea de fata sa ofere persoanelor interesate informatii utile si rapide pentru a determina acest stadiu al jurisprudentei in materie. Cauzele prezentate au fost clasificate dupa caracterele dreptului de acces la justitie, incercand sa insistam pe aspectele cele mai relevante ale hotararilor si deciziilor Curtii. Radu Chirita (coordonator)
|
Efectele hotararilor CEDO si CJUE in dreptul intern. Analiza asupra dreptului la nediscriminarePotrivit art. 34 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului: “Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentaiă sau orice grup de particulari care se pretinde victima unei încălcări de către una din Înalteie Părti Contractante a drepturilor recunoscute în Conventie sau în protocoalele sale” (s.n. — R.D.). Din textul citat, rezultă conditiile puse de Convenţie pentru ca o cerere individuală să îndeplinească criteriile legitimării active a unei actiuni care face obiectul unei proceduri declansate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu alte cuvinte, aspectul activ al competenţei personale a Curţii asupra cererilor individuale. Aceste conditii sunt: capacitatea procesuală activă, calitatea procesuală activă si interesul de a acţiona. Aceste condiţii pe care niciodată jurisprudenţa nu le-a sistematizat ca atare — au un conţinut specific materiei Conventiei Europene a Drepturilor Omului si procedurii în fata Curtii de la Strasbourg. Chiar dacă structura lor calchiază de regulă tiparele procedurii civile interne după care s-a inspirat, aprecierea asupra îndep!inirii acestor conditii nu va urma în mod necesar criteriile de recunoastere a locus standiîn dreptul naţional. Autoarea isi propune sa analizeze critic si comparativ, astfel dupa cum precizeaza de la bun inceput, implicatiile si efectele pe care le au hotararile celor doua mari jurisdictii europene in dreptul intern, Curtea de la Strasbourg si Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg, fiecare cu competente precis determinate ce isi pun pecetea asupra modului de interpretare si de aplicare a normelor juridice nationale in materia protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale, in special din punctul de vedere "al respectarii standardelor minime de garantare a principiului egalitatii si a dreptului la nediscriminare" Recentele modificări ale dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, aşa cum acesta a fost completat de Tratatul de la Lisabona, statuează că „Uniunea aderă la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va coopera, într-un cadru juridic modern oferit de viitorul Acord de aderare a UE la Convenţie, cu instanţa de la Strasbourg, conform principiului complementarităţii. BIBLIOGRAFIE:
Pretul nostru:
32.90 Lei (RON)
|
|
Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona (Carte de: Dan Nita, Eduard Dragomir)România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Din acel moment am făcut parte direct din aşa-numita „construcţie europeană” ce începuse cu jumătate de secol înainte, la iniţiativa Franţei şi Germaniei de a-şi pune în comun producţia de cărbune şi oţel. Deşi proiectul aderării la UE s-a bucurat de o mare susţinere în rândul populaţiei, ce însemna mai precis acest lucru era şi, din păcate, încă este, pentru majoritatea concetăţenilor noştri, o necunoscută. Ei au susţinut aderarea, mai ales plecând de la considerentul că nivelul de trai din ţările Uniunii Europene este unul cu mult mai ridicat decât cel din România şi, de aceea, se spera ca din momentul integrării în UE şi traiul românilor să se îmbunătăţească simţitor. Dacă rezultatele aderării sunt acum, la trei ani după momentul 2007, încă subiect de dezbatere, necunoaşterea realităţilor construcţiei comunitare se păstrează încă la aceleaşi niveluri. De altfel, şi interesul pentru Uniune a scăzut, el fiind reaprins cât de cât doar cu ocazia celor două campanii electorale din 2007 şi 2009 pentru alegerea parlamentarilor europeni. Din păcate şi respectivele două momente nu au făcut, de multe ori, decât să aducă o şi mai mare confuzie în ceea ce cred românii despre UE, emblematice fiind campaniile unor candidaţi care susţineau că odată ajunşi în Parlamentul European vor „rezolva” un domeniu precum pensiile. Necunoaşterea modului în care funcţionează cu adevărat Uniunea nu este însă specifică doar românilor; ea se întinde în toate ţările membre UE şi provine chiar din modul în care a fost construită aceasta la mijlocul secolului trecut. Dat fiind că naţiunile europene trecuseră prin două războaie mondiale care exacerbaseră sentimentul naţional, a fost destul de greu să se impună o construcţie solidă, de genul SUA; în schimb, s-a optat spre politica paşilor mărunţi şi a compromisului între nivelul naţional şi cel comunitar de luare a deciziilor. Astfel, fiecare din principalele instituţiile create în Comunităţi a fost lăsată să aibă un cuvânt de spus, mai mult sa mai puţin important: Comisia Europeană pentru că reprezenta, într-un fel, actorul cel mai independent de interesele naţionale, Consiliul de Miniştrii tocmai pentru că le reprezenta cel mai direct iar Parlamentul European, ca reprezentant direct al cetăţenilor statelor membre. Aşa s-a ajuns ca, pentru adoptarea unui act legislativ comunitar, acesta să fie trecut printr-un proces complicat în care erau implicate toate instituţiile citate. Ori, pentru omul de rând, căruia nici măcar nivelul naţional de funcţionare a statului nu îi este foarte clar, nivelul comunitar deja devenea o nebuloasă. În anii 2000 s-a dorit, cel puţin la nivel declarativ, ca Uniunea să fie adusă „mai aproape” de cetăţenii ei. Astfel s-au luat câteva iniţiative, cea mai cunoscută fiind aceea a „Constituţiei europene”, prin care se dorea atât o simplificare a cadrului legislativ comunitar primar cât şi o creştere a importanţei nivelului comunitar în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor UE, precum şi democratizarea mai mare a modului de funcţionare a structurii Unionale, printr-o mai mare putere acordată Parlamentului European, ca for direct ales de cetăţeni. Rezultatul nu a fost cel aşteptat, proiectul de „Tratat instituind o Constituţie pentru Europa” fiind un text complex, de sute de pagini, spre deosebire de simplitatea Constituţiilor naţionale, şi având şi defectul fundamental că nu a putut fi pus în practică. În schimb, s-a optat pentru un nou tratat modificator al celor deja existente, practică ce duce la crearea unui cadru deosebit de stufos şi nedesluşit pentru nespecialişti. S-a ajuns astfel ca Uniunea să fie, în continuare, ceva depărtat de conştiinţa cetăţeanului de rând, chiar dacă impactul ei este direct asupra a multor laturi din viaţa de zi cu zi a acestuia. Relevant pentru modul în care europenii privesc construcţia europeană este faptul că aproape de fiecare dată, în ultimii 20 de ani, când li s-a cerut opinia în cadrul unor referendumuri cu privire la schimbările aduse cadrului unional, ei s-au opus, cel puţin într-o primă fază. Astfel, danezii au respins la începutul anilor `90 Tratatul de la Maastricht, irlandezii peste un deceniu pe cel de la Nisa, francezii şi olandezii Constituţia Europeană iar irlandezii au recidivat în privinţa Tratatului de la Lisabona. Un alt exemplu oficial de cât de „populară” este Uniunea printre cetăţeni este şi extrem de slaba lor participare la alegerile pentru Parlamentul European. Cartea de faţă îşi doreşte să aducă lumină, atât publicului larg cât şi celor cu activităţi legate direct de fenomenul comunitar, cu privire la unul dintre cele mai importante aspecte ale Uniunii, sistemul său instituţional. Pentru a realiza acest lucru am structurat prezentarea pe mai multe capitole, unul cu privire la modul în care Uniunea s-a dezvoltat de la începuturi şi până în prezent, altul în care se tratează caracteristicile generale ale sistemului instituţional comunitar şi, apoi, câte unul pentru fiecare dintre instituţiile care fac parte din acest sistem, astfel cum a fost el redesenat de Tratatul de la Lisabona intrat în vigoare la sfârşitul anului 2009, respectiv 1 decembrie. În cadrul prezentării fiecărei instituţii s-a încercat cuprinderea cât mai multor aspecte, de la modul în care e organizată, la modul de funcţionare sau atribuţiile sale, însă s-a insistat şi pe prezentarea personalului care face parte din conducere, considerându-se că acesta, de multe ori, ajunge să reprezinte mult mai mult pentru caracteristicile vieţii unui organism decât litera unui Tratat sau Regulament de Funcţionare. În acelaşi timp am dorit să prezentăm şi exemple concrete din modul în care aceste instituţii au fost implicate în viaţa Uniunii, pentru a trece dincolo de discursul pur teoretic, în zona practicii de zi cu zi.
Pretul nostru:
43.00 Lei (RON)
|
|
Arestarea preventiva si detentia in jurisprudenta CEDO (Editia a 2-a 2011) | Autor: Dragos BOGDANSTOC EPUIZAT! Numarul foarte insemnat al hotararilor CEDO in domeniul relevant dupa aparitia primei editii a impus nu doar o actualizare ci o regandire a abordarii aspectelor esentiale ale privarii de libertate; in consecinta, au fost refacute si adaugite marea majoritate a capitolelor privind articolul 5 din Conventie ceea ce a condus, practic, la o dublare a volumului cartii. Ca si la prima editie, dupa fiecare parte "teoretica" in care sunt expuse principiile pentru fiecare institutie aplicabila, urmeaza o parte "practica" in care sunt rezumate cauzele esentiale in materia respectiva. Cele peste 650 de cauze rezumate (ultima hotarare fiind din 26 iulie 2011) sunt insotite de un tabel cu cele mai importante 156 de hotarari privind durata arestarii preventive in care sunt indicate motivele pentru care Curtea a ajuns la o solutie sau alta si daunele morale acordate. Intentia autorului a fost sa ofere o imagine suficient de generala pentru a putea cuprinde diversitatea problemelor puse de privarea de libertate si totusi suficient de precisa pentru a fi de folos in viata de zi cu zi a unui practician.
Pretul nostru:
85.00 Lei (RON)
|
|
PACHET PROMO :: DREPT EUROPEAN :: (5 carti)Pachetul contine 5 carti in materia Dreptului comunitar: 1. Politica Europeana de Vecinatate2. Instituţiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona3. Cetatenia Europeana4. Libertatea de circulatie a persoanelor5. Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Pret intreg:
Pretul nostru:
123.75 Lei (RON)
Reducere: 41.25 Lei (RON) (25.00%)
|
