Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-678-970-7
- Producator: Editura Hamangiu
-
Rating:
Cursul prof. univ. dr. Traian Dima, ajuns la editia a 3-a, abordeaza materia dreptului penal – partea generala potrivit noului Cod penal, intrat in vigoare la 1 februarie 2014. Lucrarea analizeaza principalele institutii de drept penal, urmand, de regula, structura partii generale a Codului.
Sunt tratate legea penala si limitele ei de aplicare, infractiunea, cauzele justificative si cauzele de neimputabilitate, formele infractiunii intentionate dupa fazele de desfasurare, unitatea si pluralitatea de infractiuni, savarsirea infractiunii prin cooperarea mai multor persoane, pedepsele si individualizarea acestora, masurile de siguranta, sanctiunile aplicabile infractorilor minori, raspunderea penala a persoanei fizice si a celei juridice, cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei si cauzele care inlatura consecintele condamnarii.
Cartea este scrisa intr-un stil accesibil, dar se remarca, in acelasi timp, printr-un bogat aparat bibliografic si prin numeroase exemple din jurisprudenta. Se constituie, astfel, intr-un foarte util instrument de lucru atat pentru studentii care iau pentru prima data contact cu partea generala a dreptului penal, cat si pentru candidatii la examenele de admitere in profesie (cu precadere, magistratura si avocatura), practicieni si alti specialisti ai dreptului penal.
Autorul a primit in anul 2012 premiul „Vintila Dongoroz” din partea Uniunii Juristilor din Romania pentru contributia adusa la elaborarea lucrarii „Noul Cod penal – comentat”.
Si in cursul de fata domnul prof. univ. dr. Traian Dima demonstreaza un inalt nivel academic, o foarte buna cunoastere atat a notiunilor stiintifice imuabile, cat si a dreptului penal pozitiv.
Cuprins
Capitolul I. Introducere în studiul dreptului penal
Secţiunea I. Dreptul penal ca ramură a dreptului
§1. Evoluţia istorică a dreptului penal român
§2. Definiţia, obiectul şi sarcinile dreptului penal
2.1. Definiţia dreptului penal
2.2. Obiectul dreptului penal
2.3. Sarcinile dreptului penal
§3. Scopul dreptului penal
§4. Caracteristicile dreptului penal
4.1. Caracterul autonom al dreptului penal
4.2. Caracterul unitar al dreptului penal
4.3. Caracterul de drept public
§5. Necesitatea dreptului penal
§6. Legăturile dreptului penal cu alte ramuri de drept
6.1. Legătura dreptului penal cu dreptul constituţional
6.2. Legătura dreptului penal cu dreptul procesual penal
6.3. Legătura dreptului penal cu dreptul execuţional penal (cu subramura sa – drept penitenciar)
6.4. Legătura dreptului penal cu dreptul civil
6.5. Legătura dreptului penal cu dreptul familiei
Secţiunea a II-a. Ştiinţa dreptului penal
§1. Definiţia, obiectul şi sarcinile ştiinţei dreptului penal
1.1. Definiţia ştiinţei dreptului penal
1.2. Obiectul ştiinţei dreptului penal
1.3. Sarcinile ştiinţei dreptului penal
§2. Delimitarea ştiinţei dreptului penal de ştiinţa politică penală
§3. Legătura dintre ştiinţa dreptului penal şi alte ştiinţe penale (criminale)
Secţiunea a III-a. Principiile de bază specifice dreptului penal
§1. Principiul legalităţii incriminării, a pedepselor, a măsurilor educative şi de siguranţă
§2. Principiul răspunderii penale subiective
§3. Principiul răspunderii penale obiective
§4. Principiul personalităţii răspunderii penale şi a pedepsei
§5. Principiul că infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale
§6. Principiul dublei esenţe a pedepsei: măsură de constrângere şi mijloc de reeducare a condamnatului
§7. Principiul individualizării judiciare a sancţiunii
§8. Principiul sancţionării diferenţiate a infractorilor minori faţă de infractorii majori
Secţiunea a IV-a. Izvoarele dreptului penal
§1. Noţiunea de izvor de drept penal
§2. Izvoarele dreptului penal
§3. Legea penală, principalul izvor al dreptului penal
3.1. Noţiunea de lege penală
3.2. Clasificarea legilor penale
§4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, izvor extraordinar de drept penal
§5. Decretul prezidenţial, izvor de drept penal în cazul graţierii individuale
§6. Deciziile Curţii Constituţionale, izvor de drept penal
§7. Deciziile date în recursurile în interesul legii
§8. Tratatele şi convenţiile internaţionale, izvor de drept penal
Secţiunea a V-a. Normele de drept penal şi structura acestora
§1. Noţiunea şi structura normelor penale
1.1. Noţiunea de normă juridică penală
1.2. Structura normei penale de incriminare
§2. Categorii de norme penale
Secţiunea a VI-a. Interpretarea legii penale
§1. Interpretarea şi problemele interpretării legii penale
§2. Formele interpretării
§3. Metode de interpretare
§4. Felurile interpretării după rezultat
§5. Limitele interpretării legii penale
Secţiunea a VII-a. Raportul juridic penal
§1. Noţiunea raportului juridic penal
§2. Elementele raportului juridic penal
2.1. Subiectele raportului juridic penal
2.1.1. Subiectele raportului juridic penal de conformare
2.1.2. Subiectele raportului juridic penal de conflict
2.2. Conţinutul raportului juridic penal
2.2.1. Conţinutul raportului juridic penal de conformare
2.2.2. Conţinutul raportului juridic penal de conflict
2.3. Obiectul raportului juridic penal
2.3.1. Obiectul raportului juridic penal de conformare
2.3.2. Obiectul raportului juridic penal de conflict
§3. Naşterea, modificarea şi stingerea raportului juridic penal
3.1. Naşterea, modificarea şi stingerea raportului juridic penal de conformare
3.2. Naşterea, modificarea şi stingerea raportului juridic penal de conflict
§4. Raportul juridic penal de conflict şi raportul juridic procesual penal
§5. Faptele penale
5.1. Faptul juridic penal
5.1.1. Faptele juridice constitutive de raport juridic penal
5.1.2. Faptele juridice modificatoare de raport juridic penal
5.1.3. Faptele juridice care sting raportul juridic penal
Capitolul II. Legea penală şi limitele ei de aplicare
Secţiunea I. Generalităţi despre legea penală
§1. Noţiunea de lege penală
§2. Categorii de legi penale
2.1. După criteriul întinderii sferei de influenţă
2.2. După criteriul duratei de aplicare
2.3. După criteriul caracterului lor
§3. Principiile aplicării legii penale
Secţiunea a II-a. Structura şi conţinutul legii penale
§1. Codul penal şi structura lui
1.1. Sistematizarea părţii generale a Codului penal
1.2. Sistematizarea părţii speciale a Codului penal
§2. Aplicarea legii penale
Secţiunea a III-a. Aplicarea legii penale în timp
Subsecţiunea I. Principiul activităţii legii penale
§1. Intrarea şi ieşirea din vigoare a legii penale
1.1. Intrarea în vigoare a legii penale
1.2. Ieşirea din vigoare a legii penale
§2. Principiul aplicării legii penale active
§3. Concursul de legi penale active
Subsecţiunea a II-a. Extraactivitatea legii penale
§1. Principiul neretroactivităţii legii penale
§2. Principiul retroactivităţii legii penale
§3. Situaţii tranzitorii
§4. Principiul aplicării legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei (art. 5 C. pen.)
§5. Principiul aplicării legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei (art. 6 C. pen.)
Subsecţiunea a III-a. Cazuri speciale de extraactivitate a legii penale
§1. Legi penale retroactive
§2. Legi penale ultraactive
Secţiunea a IV-a. Aplicarea legii penale în spaţiu
Subsecţiunea I. Teritorialitatea legii penale
§1. Principiul teritorialităţii legii penale
1.1. Conceptul şi raţiunea principiului
1.2. Teritoriul ţării ca noţiune juridică
1.3. Faptele penale în raport cu teritoriul
1.4. Cazuri speciale de aplicare a criteriului ubicuităţii
Subsecţiunea a II-a. Aplicarea legii penale române unor infracţiuni săvârşite în străinătate
§1. Principiul personalităţii legii penale române
1.1. Conceptul şi raţiunea principiului personalităţii legii penale române
1.2. Câmpul de aplicare a principiului personalităţii legii penale
§2. Principiul realităţii legii penale
2.1. Conceptul şi raţiunea principiului realităţii legii penale
2.2. Limitele principiului realităţii legii penale
§3. Principiul universalităţii legii penale
3.1. Conceptul şi raţiunea principiului universalităţii legii penale
3.2. Condiţiile de aplicare a principiului universalităţii legii penale
§4. Caracterul subsidiar al principiilor teritorialităţii, personalităţii, realităţii şi universalităţii legii penale
Subsecţiunea a III-a. Excepţii de la aplicarea legii penale române în spaţiu. Imunităţi de jurisdicţie
§1. Reglementarea şi fundamentarea imunităţilor de jurisdicţie
1.1. Imunitatea diplomatică
1.2. Imunitatea parlamentară
1.3. Imunitatea prezidenţială
1.4. Alte imunităţi de drept intern
§2. Aplicarea legii penale în cazul infracţiunilor săvârşite la bordul navelor sau aeronavelor străine destinate scopurilor comerciale, care se află pe teritoriul României
§3. Aplicarea legii penale în cazul infracţiunilor săvârşite la bordul navelor sau aeronavelor militare ori guvernamentale
§4. Aplicarea legii penale în cazul infracţiunilor săvârşite de personalul armatelor străine staţionate ori aflate în trecere pe teritoriul României
Subsecţiunea IV-a. Extrădarea infractorilor şi condamnaţilor
§1. Noţiunea şi caracterizarea extrădării
§2. Fundamentul şi izvoarele extrădării
§3. Reglementarea şi principiile extrădării
§4. Condiţiile de acordare sau solicitare a extrădării
4.1. Persoane ce pot fi extrădate din România
4.2. Persoane exceptate de la extrădare
4.3. Extrădarea cetăţenilor români. Condiţii de extrădare
4.4. Motive obligatorii de refuz al extrădării
4.5. Motive opţionale de refuz al extrădării
§5. Condiţiile de fond ale extrădării
5.1. Condiţii cu privire la faptă
5.2. Condiţii cu privire la pedeapsă
5.3. Condiţii privitoare la competenţă
5.4. Condiţii privitoare la urmărirea penală
Capitolul III. Infracţiunea
Secţiunea I. Noţiunea de infracţiune
Secţiunea a II-a. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii
Secţiunea a III-a. Analiza trăsăturilor esenţiale ale infracţiunii
Secţiunea a IV-a. Conţinutul infracţiunii
Secţiunea a V-a. Factorii preexistenţi ai infracţiunii
Secţiunea a VI-a. Conţinutul constitutiv al infracţiunii
Capitolul IV. Cauzele justificative şi cauzele de neimputabilitate
Secţiunea I. Cauzele justificative
Subsecţiunea I. Generalităţi despre cauzele justificative
Subsecţiunea a II-a. Cauzele justificative privite în mod special
Secţiunea a II-a. Cauzele de neimputabilitate
Subsecţiunea I. Generalităţi despre cauzele de neimputabilitate
Subsecţiunea a II-a. Cauzele de neimputabilitate privite în special
Capitolul V. Formele infracţiunii intenţionate după fazele de desfăşurare
Secţiunea I. Fazele de desfăşurare ale infracţiunii intenţionate
Secţiunea a II-a. Formele infracţiunii intenţionate şi caracterizarea acestora
Secţiunea a III-a. Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului. Cauze de nepedepsire a tentativei
Capitolul VI. Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
Secţiunea I. Unitatea de infracţiune
Subsecţiunea I. Unitatea naturală de infracţiune şi formele ei
Subsecţiunea a II-a. Unitatea legală de infracţiune şi formele ei
Secţiunea a II-a. Pluralitatea de infracţiuni
Subsecţiunea I. Consideraţii generale despre pluralitatea de infracţiuni
Subsecţiunea a II-a. Concursul de infracţiuni
Subsecţiunea a III-a. Tratamentul penal al concursului de infracţiuni
Subsecţiunea a IV-a. Recidiva în cazul persoanei fizice
Subsecţiunea a V-a. Pedeapsa în caz de recidivă pentru persoana fizică
Subsecţiunea a VI-a. Pluralitatea intermediară de infracţiuni
Capitolul VII. Săvârşirea infracţiunii prin cooperarea mai multor persoane
(...)
Capitolul VIII. Pedepsele în legea penală
(...)
Capitolul IX. Individualizarea pedepselor ...
| Titlul cartii: | Drept penal. Partea generala, editia a 3-a |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Traian Dima |
| Editura: | Hamangiu |
| Data aparitiei: | 12 Mai 2014 |
| Numar de pagini: | 864 |
| ISBN: | 978-606-678-970-7 |
| Tip coperta: | Brosata |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 99 |
| Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |
by , 20 May 2014
Autorul a primit in anul 2012 premiul „Vintila Dongoroz” din partea Uniunii Juristilor din Romania pentru contributia adusa la elaborarea lucrarii „Noul Cod penal – comentat”. Si in cursul de fata domnul prof. univ. dr. Traian Dima demonstreaza un inalt nivel academic, o foarte buna cunoastere atat a notiunilor stiintifice imuabile, cat si a dreptului penal pozitiv.
|
Drept penal roman. Partea speciala (actualizare: 10 nov. 2012) | Autor: Tudorel ToaderEXTRAS: CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Dreptul penal este acea ramură a dreptului public, formată din ansamblul normelor juridice care reglementează relaţiile de apărare socială prin interzicerea ca infracţiuni, sub sancţiuni specifice denumite pedepse, a faptelor periculoase pentru valorile sociale, în scopul apărării acestor valori, fie prin prevenirea infracţiunilor, fie prin aplicarea pedepsei persoanelor care le săvârşesc. Dreptul penal, ca ramură a sistemului de drept, este format din două părţi – partea generală şi partea specială. Partea generală a dreptului penal cuprinde totalitatea normelor penale generale, referitoare la: scopul legii penale, aplicarea acesteia în timp şi spaţiu, infracţiune, răspunderea penală, pedepsele aplicabile, limitele acestora şi condiţiile de aplicare. În principal, aceste norme se regăsesc în Partea generală a Codului penal, art. 1-154. Partea specială a dreptului penal este definită ca fiind acea parte care cuprinde ansamblul normelor penale prin care se stabilesc faptele de pericol social, considerate infracţiuni, precum şi pedepsele aplicabile celor vinovaţi de comiterea lor. Partea specială a dreptului penal cuprinde totalitatea normelor de incriminare a faptelor socialmente periculoase, considerate ca fiind infracţiuni, norme care se regăsesc în Codul penal (art. 155-362), precum şi în unele legi cu dispoziţii penale. În Partea specială a Codului penal sunt incriminate faptele care aduc atingere celor mai importante valori sociale – atributelor fundamentale ale statului, precum şi ale persoanei, patrimoniului, autorităţii de stat, activităţii de înfăptuire a justiţiei etc. Dispoziţiile de incriminare din Partea specială a Codului penal sunt completate prin normele prevăzute în unele legi speciale. Prin legile speciale sunt incriminate faptele socialmente periculoase care aduc atingere valorilor specifice diferitelor domenii de activitate, cum ar fi, de exemplu: activităţile comerciale, circulaţia rutieră, protecţia muncii, silvicultura, proprietatea intelectuală etc. Legiuitorul a urmărit astfel să asigure o mai mare stabilitate Codului penal în raport cu frecventele modificări intervenite în diferitele domenii de activitate şi care sunt reglementate prin legile speciale. Totodată, prin Codul penal sunt consacrate faptele care prezintă cea mai mare gravitate, aducând atingere celor mai importante valori sociale. Chiar şi în prezenţa unor astfel de deziderate, este de observat faptul că actualmente, dat fiind imperativul armonizării legislaţiei penale cu cea europeană, Codul penal cunoaşte frecvente şi profunde modificări, proces care este de dorit să se finalizeze într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
Pretul nostru:
75.00 Lei (RON)
|
|
Evaziunea fiscala. Comentarii si exemple practice | Autor: Neculai Carlescu
EXTRAS: Introducere Dintre toate infracţiunile, evaziunea fiscală este, cu siguranţă, cea care beneficiază de cea mai mare clemenţă din partea opiniei publice. Cu toate acestea, evaziunea fiscală este o infracţiune care, din punct de vedere economic, face cele mai multe victime. Aceasta diminuează resursele financiare necesare finanţării cheltuielilor publice şi creează distorsiuni concurenţiale şi inegalităţi în detrimentul contribuabililor de bună-credinţă care înţeleg să-şi declare veniturile şi/sau bunurile impozabile şi să-şi plătească taxele şi impozitele aferente. Efectele acestei infracţiuni se văd foarte bine mai ales în aceste momente de criză financiară, când, din lipsa resurselor, au loc disponibilizări de personal, reduceri de salarii, pensii etc. Lucrarea prezintă într-o manieră practică fenomenul evaziunii fiscale. Pentru o mai bună înţelegere a textului legal, cât şi a modalităţilor de comitere a infracţiunilor, au fost folosite foarte multe exemple. În acest fel, cititorul poate privi legea cu ochii practicianului, poate înţelege legea prin prisma realităţilor sociale. Originalitatea abordării nu rezidă doar în ideile expuse, ci şi în modul de analiză, care îmbină partea de contabilitate cu partea juridică. De altfel, o analiză serioasă a acestei probleme nu poate să facă abstracţie nici de partea juridică, nici de partea de contabilitate, mai ales că în contabilitate lucrurile sunt privite altfel decât în juridic (existând şi un principiu al prevalenţei economicului asupra juridicului). Lucrarea este structurată în 5 capitole. În primul capitol a fost analizată noţiunea de evaziune fiscală, făcându-se distincţie între noţiunea de evaziune fiscală şi cea de optimizare fiscală, această din urmă noţiune fiind analizată de alţi autori sub denumirea de „evaziune fiscală legală”. În plus, au fost prezentate cauzele evaziunii fiscale, aspect foarte important în lupta de combatere a acestui fenomen, întrucât o boală nu poate fi tratată eficient decât dacă se cunosc cauzele, sau, altfel spus, un tratament adecvat ţine cont nu numai de simptome, ci şi de cauze. (...)
Pretul nostru:
49.90 Lei (RON)
|
|
Drept penal. Partea generala. Caiet de seminar | Autor: Stefan BobocEXTRAS:
SEMINAR 1 Noţiuni generale. Definiţia dreptului penal Obiectul dreptului penal. Scopul dreptului penal Caracterele dreptului penal. Principiile dreptului penal
§1. Aspecte teoretice 1. Definiţia dreptului penal Dreptul penal este ramura sistemului de drept formată din totalitatea normelor juridice care incriminează faptele ce constituie infracţiuni, stabilind sancţiunile ce urmează a fi aplicate celor ce să- vârşesc aceste fapte, precum şi condiţiile tragerii la răspundere penală a acestor persoane, în scopul apărării valorilor sociale ale statului de drept. 2. Obiectul dreptului penal Obiectul dreptului penal este reprezentat de relaţiile de apărare socială ce iau naştere la momentul adoptării legii penale şi care pot fi de conformare, atunci când subiecţii de drept respectă norma penală, sau represive, atunci când, încălcând legea penală, subiecţii de drept sunt supuşi măsurilor coercitive impuse de aceasta. 3. Scopul dreptului penal Dreptul penal are ca scop apărarea valorilor sociale ale societăţii împotriva săvârşirii de infracţiuni. 4. Caracterele dreptului penal – caracter de drept public; – caracter autonom; – structură unitară. 5. Principiile dreptului penal – legalităţii; – umanismului; – egalităţii în faţa legii penale; – prevenirii săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală; – unicul temei al răspunderii penale îl reprezintă infracţiunea; – personalităţii răspunderii penale; – individualizării sancţiunilor de drept penal.
§2. Întrebări 1. Definiţi dreptul penal. 2. Ce reprezintă obiectul dreptului penal? 3. Caracterizaţi scopul dreptului penal. 4. Enumeraţi caracterele dreptului penal. 5. Prin ce se defineşte caracterul de drept public al dreptului penal? 6. Descrieţi caracterul autonom al dreptului penal. 7. Ce asigură unitatea dreptului penal şi ce presupune aceasta? 8. Enumeraţi principiile dreptului penal. 9. Caracterizaţi principiul legalităţii dreptului penal. 10. Caracterizaţi principiul umanismului dreptului penal. 11. Descrieţi principiul egalităţii în faţa legii penale. 12. Cum caracterizaţi principiul prevenirii săvârşirii faptelor prevăzute în legea penală? 13. Care este unicul temei al răspunderii penale? Scurte consideraţii. 14. Caracterizaţi principiul personalităţii răspunderii penale. 15. Ce presupune principiul individualizării sancţiunilor de drept penal?
Pretul nostru:
30.00 Lei (RON)
|
![Drept constitutional si institutii politice [Editia a III-a] | Autor: Gheorghe Iancu](http://librariejuridica.ro/userfiles/productboximages/product_1214.jpg)
